Istoricul aşezării

   Care este vechimea comunei ,şi care este originea denumiri Checea ? ,reprezintă câteva din întrebările pe care şi le pune în mod firesc orice călător pe care paşii îl poartă pentru prima dată la Checea.
   Data întemeierii unei aşezări omeneşti pe actualul teritoriu al Comunei Checea se pierde în negura vremurilor ,aceasta existând din timpul străvechi.
   Deşi neconfirmată de specialişti ,şi susţinută de date concrete ,se pare că originea numelui acestei comune ar putea fi reprezentată de numele unui cioban ,pe nume Ilie Checea care ar fi se pare că primul localnic al acestui aşezământ.
   Localitatea Checea există din timpuri străvechi.Pe baza materialelor arheologice obţinute prin săpături se poate aprecia că această vechime este de peste două mii de ani.S-au descoperit pe raza localităţii unelte de piatră precum : topoare, cuţite, obiecte de podoabă, vase de ceramică, care atestă faptul că pe acest teritoriu a existat populaţie.
   Din izvoare scrise şi narative reiese exixtenţa şi continuitatea unei activităţi sociale. Istoria localităţii se încadrează perfect în contextul istoriei României.
   Argumente de natură filologice atestă că populaţia locală a fost supusă unui pronunţat proces de romanizare. În vocabularul folosit în prezent de locuitori sunt des folosite expresii precum : a gratula, om bucălos, şi alte expresii apropiate de forma latină originală.
   Izvoarele documentare şi narative ne confirmă ideea că românii constituie cea mai veche populaţie din cadrul localităţii.
   
   Numele localităţii apare documentar orânduirii feudale timpurii datorită unei răscoale a locuitorilor nemulţumiţi de faptul că au fost obligaţi să plătească biruri către biserica catolică. Copia documentului s-a pierdut prin anii 1930-1935.În această perioadă localitatea făcea parte din statul feudal maghiar, stat cu ajutorul căreia biserica a urmărit să-şi impună obligaţiile faţă de ţăranii români.Se pare că a fost o mişcare mai mare, în cadrul mai multor localităţi pentru că numai aşa se explică prezenţa regelui Ungariei Carol Robert împreună cu armata la Bobda, sat apropiat la o distanţă de cca 4-5 km.Prezenţa regelui este atestată documentar în jurul anilor 1311-1317.
   O explicaţie a faptului că menţionările legate de această localitate sunt destul de rare poate fi reprezentată prin pierderea din importanţa sa economică şi fiind şi sub stăpânirea unui feudal puternic, nu a mai stârnit nici un interes cotropitorilor, aşa cum se petreceau de fapt lucrurile cu satele vecine precum Cenei, Bobda, Beregsău, care apar într-un şir neântrerupt de procese între feudali în această perioadă.
   După anul 1717 localitatea apare mult mai des în documente şi chiar pe hărţile generalilor austrieci cu ocazia războaielor austro-turce.  După 1717 o mare parte din teritoriul localităţii era sub stăpânirea episcopiei catolice din Zagreb iar restul de statul austriac sub formă de “titula precaria”, formă de aservire feudală care, foarte interesant la Checea s-a menţinut documentar până în anii 1890.
În 1890 făcea parte din Comitatul Torontal ,districtul Cenei ,avea 981 locuitori ,în Checea croată şi 2664 locuitori în Checea Română.

   După primul război mondial ca urmare a luptei poporului din Transilvania pentru unire cu România, unire realizată la 1 decembrie 1918, localitatea Checea trece la statul român la 27 iulie 1919 dar nu în întregime ci aproximativ jumătate,  frontiera fiind stabilită chiar prin gospodăriile oamenilor.
În 1921 Checea făcea parte din judeţul Timiş-Torontal, plasa Periam, era reşedinţă de comună şi avea 2331 locuitori.
   Această situaţie a durat până la 3 ianuarie 1924 când în urma unor tratative între România şi Iugoslavia, la satul care purta denumirea de Checea Română este alipită şi cealaltă parte care odinioară purta denumirea de Checea Croată.
   Această unire este realizată festiv la 24 ianuarie 1924.
   Din 1924 şi până în 1930, localitatea este administrată de două primării adică de doi primari şi doi notari unul penru Checea Română şi altul pentru Checea Croată.
 În 1935 Checea făcea parte din judeţul Timiş-Torontal, plasa Jimbolia, şi avea 4067 locuitori.

   Între anii 1930-1940 are loc un pronunţat proces de concentrare a pământurilor în mîinile moşierilor în special al celor de naţionalitate germană şi croată,  proces care duce la sărăcirea tot mai accentuată a românilor şi sârbilor din localitate.
   După 23 august 1944 până la 5 octombrie 1944 localitatea Checea trece prin clipe grele, fiind nevoită să îndure ocupaţia armatelor germane şi teroarea pe care au instaorato hitleriştii în sat. Cu această ocazie hitleriştii au asasinat o familie de şase persoane şi ar mai fi asasint şi altele dar nu au putut fi găsite şi nu au existat trădători.
   Iar în continuare vor fi prezentate principalele evenimente istorice ,prezentate în ordine ierarhică începând din 1956 până în prezent .
- 1956. Făcea parte din regiunea Timişoara, raionul Jimbolia ,era reşedinţă de comună.
- 1966. Făcea parte din regiunea Banat, raionul Timişoara, era reşedinţă de comună cu 2446 locuitori.
- 1972. Face parte din judeţul Timiş ,are 2393 locuitori şi este localitate componentă a comunei Cenei moment din care toete datele existente sunt raportate la nivel de comună,respectiv Cenei.
2004. Checea conform Legii…. Redevine comună, iar conform recensământului din 2002 ,perioadă în care Checea făcea parte din spaţiul administrativ teritorial al Comunei Cenei ,însuma un număr de 1928 locuitori.