Economia

   Economia comunei este cu precădere preponderent agrară . Mărimea şi forma terenului de exploatare a terenului au suferit modificări după 1989, de la înfiinţarea micilor exploatări de 1-5 ha, ulterior ajungând chiar la 200-300 ha. În prezent există …….asociaţii juridice, …….,asociaţii familiale, şi 599 proprietari de terenuri care lucrează singuri sau în asociaţii familiale terenul.
    În ceea ce priveşte structura culturilor se manifestă o specializare pentru cultura grâului, orzului, porumbului şi a florii soarelui, răzleţ se cultivă mici suprafeţe de ovăz şi sfeclă de zahăr, iar în intravilanul localităţii legumele ocupă primul loc.
Fondul funciar cuprinde 4835 ha teren agricol, din care ………teren arabil şi ……….păşuni şi fâneţe.

   Creşterea animalelor ocupă un loc important în domeniul agriculturii prioritară fiind creşterea bovinelor, ovinelor şi porcinelor, astfel conform recensământului şi agricol din 2002, pe raza comunei Checea se înregistrau 271 capete bovine, 1330 ovine, 87 caprine, 1903 porcine, 11037 păsări, 122 cabaline, 37 familii de albine.
   Meşteşugurile care au luat cea mai mare dezvoltare au fost în primul rând, cele legate de prelucrarea materiilor prime existente în această zonă , ( zidari, cărămidari ), şi îndeosebi cele provenite din agricultură ( morari, măcelari, blănari, tăbăcari, pielari, etc.)

   Checea era după cum reiese din monografia Beregsăului Mare şi a altor localităţi învecinate, cunoscută datorită “ meşterilor pricepuţi “,zidari ( de etnie germană ),care erau solicitaţi la efectuarea diferitelor construcţii.
   Conform datelor din 1970 întâlnite în lucrarea “ Localităţile judeţului Timiş”, la nivelul întregii comune Cenei activitatea industrială din comună se desfăşura printr-o moară, 2 brutării, şi 3 cazane de fabricat ţuică .
   Serviciile prestate populaţiei din cadrul comunei se asigură de către 16unităţi cooperatiste, o secţie de zidari, o tâmplărie, 2 ateliere de croitorie, 2 de cizmărie, 2 brutării, 2 sifonării, un atelier de reparat aparate radio, 4 frizerii şi o coafură.
   În 1970, în unităţile din comună au lucrat 740 salariaţi în acelaşi an existând şi 14 meşteşugari necooperativizaţi ( 2 zidari, 2 tâmplari, 4 croitori, un cojocar, 2 cizmari, 3 frizeri.

Comerţul rural – târgurile şi pieţele.

   În afară de prăvăliile permanente, în comerţul rural din Checea acţionau “cerealiştii “(angrosiştii) care preluau de la ţăran producţia cerealieră disponibilă pentru vânzare, cumpărau animale vii îngrăşate şi le revindeau la un preţ mai ridicat. Pentru comerţul de cereale, şi mai ales pentru cel cu animale mari vânzătorul trebuia să aibă “ carte de proprietate “ – astăzi sub denumirea de “ Certificat de producător “,eliberat şi reactualizat de către primărie.
   Potrivit surselor citate( Localităţile judeţului Timiş, 1971 ), în întreaga comună Checea, reţeaua comercială a cooperaţiei de comune, la începutul anului 1971, era formată din 3 magazine alimentare, 5 nealimentare, 2 magazine universale săteşti, un magazin mixt, 3 bufete şi o cofetărie şi 3 chioşcuri.
   Actualmente în localitate funcţionează un număr de ………..societăţi comerciale, ……
Din totalul acestora un număr de …….sunt cu profil comercial, şi una prestatoare de servicii.

   În domeniul transportului feroviar, Checea dispune de acces la calea ferată secundară ce face legătura Timişoara- Otelec .
În domeniul rutier, comuna Checea, are acces la drumurile naţionale 59 A, Timişoara – Jimbolia .Acest drum este modernizat, însă calitatea imfrastructurii aşteaptă încă a fii ameliorată.
   În domeniul telefoniei fixe, Checea dispune de o centrală telefonică digitală, iar în privinţa telefoniei mobile, de acces la reţelele “ Connex”, şi “ Orange”. Prin relee se asigură recepţionarea canalelor 1 şi 2 ale Televiziunii Române, iar prin reţeaua de televiziune prin cablu cu amplificator de semnal, prin intermediul firmei, ………….,are acces la majoritatea posturilor naţionale şi a unora străine.
Comuna beneficiază de o reţea de magazine, localuri publice.

   În comună există un dispensar care are în prezent, ca personal de specialitate doi medici de familie . Clădirea în care funcţionează dispensarul este veche şi considerată de către personalul medical ca având multe lipsuri . Nu s-au făcut  amenajări şi reparaţii semnificative în ultima vreme, iar în ultimii 20-25 de ani nu a fost îmbunătăţită dotarea materială a asistenţei medicale din localitate.
   Pe raza comunei îşi mai desfăşoară activitatea şi un cabinet stomatologic, funcţionând în aceiaşi locaţie cu cea a dispensarului.
   Momentan în localitate nu există nici o farmacie, astfel că bolnavii din Checea trebuia să se deplaseze la Jimbolia sau la farmacia din Cărpiniş pentru a-şi procura medicamentele necesare tratamentului ambulator.
   În prezent o dată cu trecerea satului Checea, la rangul de comună şi a înfiinţării primăriei Checea, va avea loc o identificare directă a nevoilor administraţiei locale şi a comunităţii, şi totodată fundamentarea unor strategii de acţiune şi atragerea de resurse, în vederea promovării localităţii pentru creşterea competitivităţii acesteia, şi susţinerea prin mijloacele specifice în vederea integrării acesteia în structurile europene.